Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS),  o platformă de 27 organizații neguvernamentale care lucrează în domeniul incluziunii sociale a persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile, alături de un grup de federații, coaliții, organizații ale persoanelor cu dizabilități, organizații neguvernamentale care dețin UPA, vă solicităm:

Amânarea întrării în vigoare a prevederilor privind UPA din Ordonanța Guvernului 60/2017, de la 1 septembrie 2017, la 1 aprilie 2017, din următoarele motive:

1. Cu noile prevederi, unitățile și atelierele protejate nu mai beneficiază de nicio facilitate, urmând a concura pe aceeași piață cu firmele care nu au angajate min. 30% persoane cu dizabilitate. Aceasta va duce cel mai probabil la falimentarea UPA sau disponibilizarea persoanelor cu dizabilități pentru eficientizarea activității și creșterea competitivității economice. În ambele situații persoanele cu dizabilități vor fi amenințate de șomaj.
2.  Dacă OUG 60 intră în vigoare la mai puțin de o lună de la adoptare, nu există timpul necesar luării de măsuri tranzitorii și găsirii de noi locuri de muncă pentru angajații cu dizabilități.
3. Oprirea bruscă a unui lanț economic comandă–aprovizionare-producție-livrare-plată produce un șoc financiar cu efect destabilizator asupra UPA, furnizorii și clienții săi. Sunt o sumă de contracte în derulare cu UPA care acum sunt puse sub semnul întrebării, deoarece clienții lor le-au angajat din taxa pe handicap, firmele/instituțiile publice respective neavând suma bugetată la capitolul de achiziții.
4. Contractele rezervate sunt în totalitate la alegerea autorității contractante. Acestea nu au nicio facilitate de pe urma utilizarii contractelor rezervate(V. Lege 98/2016 Art. 56), iar procesul de familiarizare a autorităților contractante cu UPA, cu produsele și serviciile pe care acestea le realizează (pentru a decide caracterul rezervat al achizițiilor) este unul de durată.

De asemenea, există persoane cu dizabilități care au PFA sau II autorizate ca UPA, la care, în unele situații, acestea sunt singurii angajați, sau în altele au și 1-2 membri de familie angajați. Aceste unități prestează servicii (masaj, curațenie, legătorie, interpretare mimico-gestuală, consiliere, reparații diverse, etc.) pe care firmele-client le plăteau din taxa de handicap. Avem deja numeroase semnale din teritoriu care ne arată că acești clienți renunță progresiv la serviciile lor, în lipsa facilităților anterioare. 

Precizăm că susținem în totalitate ideea de a combate frauda și că am cerut în repetate rânduri acest lucru autorităților. Dar acum, prin Ordonanța 60, sunt afectate atât organizațiile neguvernamentale, cât și firme serioase sau antreprenori cu dizabilități care au înființat UPA și care de ani de zile se străduie să ofere un loc de muncă stabil pentru persoanele cu dizabilități grave, greu angajabile sau lor înșiși.

Pe lângă modificarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor privind UPA vă propunem și modificarea conținutului ordonanței, astfel:

Alineatul (3) al articolului 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

 b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu 50% din suma datorată la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la lit. a).

 Avand în vedere că obiectivul nostru major este sa conservăm locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități din UPA, solicităm menținerea celei de-a doua opțiuni măcar pănă la 1 aprilie 2018, când va exista un nou buget care va permite angajarea în instituții publice a persoanelor cu dizabilități și va oferi timpul necesar pentru a se lucra împreuna cu dvs. la un nou act normativ care să compenseze parțial salariul persoanei cu dizabilități pe toată durata angajarii în muncă, în funcție de numărul de ore lucrate și capacitatea de muncă.

Evident, ar trebui ca și Ministerul Muncii și Justiției Sociale să-și asume promovarea celui de-al doilea act normativ, ca soluție la creșterea numărului de persoane cu dizabilități încadrate în muncă.

În ceea ce privește intermedierea, asupra căreia s-a discutat intens, precizăm că aceasta este un tip de activitate legală în România. Din păcate, în contextul unui control redus asociat implementării Legii 448/2006, utilizarea activităților de intermediere în UPA a permis situații ce ridică multe semne de întrebare. Din păcate, excluderea articolului care permite intermedierea duce și la situații precum cea de la ASOCIATIEI DE SPRIJIN A COPIILOR HANDICAPATI FIZIC ROMANIA FILIALA ARGES, unde cinci tineri cu dizabilități realizau activități de intermediere fără nici o abatere de la cadrul legal, iar profitul era reinvestit în proporție de aproape 100 % in susținerea centrului de zi pentru copii cu dizabilități neuromotorii, gestionat de asociația de părinți. Este nedrept să-i lăsăm pe acești tineri fără loc de muncă. Vă cerem să mai analizăm odată dacă putem găsi o soluție care să optureze prezența afaceriștilor necinstiți și să permită menținerea activității celor care lucrează corect.

Ar fi incorect din partea noastră să nu susținem și cauza colegilor nostri de la ASCHFR Argeș, argumentată astfel într-o scrisoare adresată dumneavoastră: ”organizațiile de profil, ca și a noastră, înțeleg ce înseamna dizabilitate, lupta zilnică cu durerea, fizică sau psihică, capacitate redusă în ceea ce privește rezistența la locul de muncă.

Deși în organizația noastră, toate persoanele cu dizabilități accentuate și grave angajate, datorită inființării unității protejate “IMPREUNA”, au program de 8 ore/zi, nu este deloc ușor. Durerea și neputința, de multe ori își spun cuvântul. Cu toate acestea, intermedierea, lucrul la calculator ca operator de date, este printre cea mai ușoara și accesibilă muncă atunci când te lupți cu probleme fizice vizibile sau mai puțin vizibile. A crescut stima de sine, au alt tonus și se simt în siguranță datorită venitului garantat prin locul de muncă. Nu cred că este nevoie să vă mai spună cineva, ca mediul economic nu este pregătit să primescă persoane cu dizabilități. E nevoie de multă consiliere de ambele părți, de susținere.” Nu putem trece cu vederea aceste rânduri, așa că insistăm în căutarea unei soluții până ce va fi aprobat un nou act normativ care să compenseze salariul persoanei cu dizabilități, indiferent de natura muncii prestate, pe toată durata angajării și în funcție de capacitatea de muncă.

Un exemplu similar este si la Asociatia Esperando Baia Mare care foloseste toate castigurile din activitatea UP pentru sustinerea activitatilor pentru cei ce au dizabilitati,  din Centrul de recuperare Esperando sau din afara lui.

Pentru orice detalii suplimentare, rămânem la dispoziția dumneavoastră.