Lobby pentru persoanele cu dizabilitati
27 ianuarie 2016
Dezbatere pe normele LES
15 februarie 2016

Ne folosesc sau ne consulta real?

In data de 1 februarie 2016, a avut loc la Primaria Iasi o dezbatere publica privind bugetul pe 2016, la care au fost invitate organizatiile neguvernamentale, printre care si membrii FONSS- Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru servicii Sociale si Comisia ONG. Aceste organizatii sunt observatori atenti ai modului in care decurge guvernarea locala si sunt intr-un proces de negociere pentru imbunatatirea regulamentului de finantare nerambursabila la Legea 350/2005.

Desi este salutara initiativa dezbaterii bugetului local, din pacate, documentul afisat pe site-ul oficial al Primariei Iasi, este un buget prezentat sumar, in care apar doar liniile bugetare nu si detaliile acestora. Prin urmare, nici unul dintre iesenii care ar dori sa-si spuna opinia cu privire la bugetul local, nu are cum sa afle cu exactitate cum se cheltuie banii publici.

In aceste conditii, ONG-urile au fost nevoite sa se prezinte la dezbatere fara a avea informatii detaliate privind suma cu care se vor finanta proiectele ONG-urilor si grupurilor de initiativa sau ce sume sunt bugetate pentru contractarea de servicii sociale de la furnizori privati autorizati.

Mai mult chiar, in conditiile in care de mai multi ani, societatea civila, prin FONSS si Comisia ONG, atrage atentia autoritatilor locale, si judetene ca planificarea bugetara trebuie sa se realizeze in baza unei analize de nevoi si a unei strategii, nici in acest an autoritatile locale nu pot demonstra ca au facut bugetul in aceasta baza.

 

De ce s-ar finanta ONG de la bugetul local?

Daca vorbim de domeniul social, ONG-urile presteaza servicii sociale gratuite pentru beneficiari, dar angajatii acestor organizatii sunt specialisti care trebuie sa fie platiti. Pentru realizarea serviciilor respective se fac cheltuieli diverse – cu materiale, cu transport…etc., si pentru acestea fiind necesare anumite sume. Serviciul public de asistenta sociala nu are capacitatea si specialistii necesari pentru a asista toti beneficiarii sociali din municipiu, si nici un serviciu public din lume nu poate rezolva tot, si atunci privatii vin cu aportul lor.  Lipsa finantarii serviciilor private de la bugetul local poate insemna pentru acesti oameni in nevoie foame, frig, singuratate, dependenta.

Daca vorbim de domenii precum cultura, tineret, in care ONG propun o alta serie de proiecte ce ar trebui finantate din bugetul local, situatia e similara numai ca nevoile sunt de acces la cultura, de manifestare a tinerilor, etc, si acestea realizate tot pentru ieseni.

Cum in bugetul local sunt banii nostri ai iesenilor, pe ce altceva ar trebui folositi decat pentru nevoile noastre, pentru a ingriji iesenii si a dezvolta Iasul?

Ultimul argument e legat de controlul utilizarii acestor bani, pentru ca in cazul proiectelor vorbim de decontare ”la sange”, justificarea oricarei cheltuieli catre primarie, cea care iti aloca banii si nicidecum de licitatii ”cu cantec”.

 

In loc de certitudini avem podul plin de promisiuni…

Care e suma alocata pentru finantarea proiectelor ONG? Nu stim exact suma care va fi alocata anul acesta pentru finantarea ONG-urilor de tineret si social.  Au fost vehiculate mai multe sume: 300.000 lei sau chiar 400.000 lei… Promisiunea fiind de a creste nivelul de finantare fata de 2015, prin dublarea sumei. Conform unei analize de nevoi realizate de catre ONG-urile din Iasi, suma necesara ar fi de cel putin 700.000-800.000 lei.

Ce nevoi acopera bugetul serviciului public de asistenta? Iasul e orasul din care saracia nu mai iese, asadar problemele sociale sunt grave, diverse si serviciile publice trebuie sa raspunda exact nevoilor existente. Asa se intampla? Nu stim pe ce vor fi cheltuiti banii alocati Directiei de Asistenta Comunitara, aproximativ 60 milioane de lei, deoarece nu am avut acces la un buget detaliat. Legea asistentei sociale, face referire la faptul cu bugetele publice pe asistenta sociala se fac impreuna cu furnizorii privati de servicii sociale in baza Planului anual de actiune, parte din Strategia judeteana/ locala de asistenta sociala. Am cerut sa primim acest buget detaliat sa ne putem exprima o opinie corecta. Asteptam!

In baza caror documente se va face finantarea? Am facut pana acum mai multe intalniri: intai pentru a lucra la un nou regulament de finantare- cu viceprimarul de atunci, primar interimar acum-  Mihai Chirica, apoi pentru a-l dezbate cu celelalte ONG-uri- cu viceprimarul Daniel Matasaru. Atunci am agreat un calendar pentru inaintarea regulamentului final catre Consiliul Local, spre aprobare si pentru procesul de selectie a proiectelor si raportare. La finalul lunii decembrie 2015, a avut loc apoi o sedinta a Comisiei ONG in care  s-a promis ca pana la finalul anului se va supune aprobarii noul regulament de finantare. Nici asta nu s-a intamplat pana acum, la inceput de februarie.

Din cauza tergiversarilor, in anii trecuti, linile de finantare s-au deschis dupa jumatatea anului, ceea ce a facut ca multi beneficiari ai ONG sa nu poata avea serviciile absolut necesare, din lipsa de finantare.

Cum stam cu respectarea legislatiei?

Legea asistentei sociale este in continuare incalcata de municipalitatea ieseana deoarece nu s-a stabilit inca biroul sau persoana responsabila cu contractarea serviciilor sociale in ciuda promisiunilor repetate.

Legea mai mentioneaza si obligativitatea realizarii unei dezbateri pentru realizarea Planului anual de actiune al strategiei locale de asistenta sociala si elaborarea unui plan de contractare de servicii sociale, dar nu stim inca daca se intentioneaza o astfel de intalnire intre furnizori privati autorizati pe servicii sociale si cei publici sau daca documentele care vor sta la baza dezbaterii vor fi complete si relevante.

Asteptam si asta pentru ca altfel vom ajunge sa credem ca autoritatile locale doar mimeaza consultarea cu ONG-urile si nu fac altceva decat sa ne foloseasca pentru a bifa ca au respectat principiul transparentei si s-au consultat cu societatea civila, ca si cum scopul ar fi consultarea nu realizarea unor documente care sa raspunda nevoii si dorintei comunitatii.

Sursa foto: Ziarul de Iasi