In 16 octombrie 2015 – Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România (CNASR), cu sprijinul Institutului pentru Politici Sociale și Administrative (IPSA), în parteneriat cu Asociația Școlilor de Asistență Socială din România și The Institute a organizat a treia dezbatere publică pe tema ”Asistența socială în România: probleme și oportunități”, la care FONSS a reprezentat furnizorii de servicii sociale din regiunea NE, membri ai federatiei.
Dezbaterea face parte din campania de valorizare și promovare a profesiei de asistent social începută pe 1 iulie la Institutul Cultural Român, ocazie cu care au participat la acea dată reprezentanții executivului, legislativului, ai societății civile, sindicate din domeniu, mass-media și instituțiile care asigură siguranța statului. Cu acea ocazie a fost lansat ”Manifestul asistentului social”,
A fost prezentata o analiză asupra situației celor 35.000 de absolvenți din domeniu după 20 de ani de reforme și restructurări, totul având ca scop identificarea unor pași concreți pentru îmbunătățirea actualei stări de fapt.
”Dacă în perioada interbelică România reprezenta un model pentru alte țări în ceea ce privește asistența socială, astăzi, din 35.000 de absolvenți în 25 de ani în care statul a investit, doar 5.000 profesează. Și au o deja o medie de vârstă de 36 de ani”, a arătat Doru Buzducea, președinte CNASR. ”Asistentul social este profesionistul care înfruntă zilnic realitățile cele mai crude ale societății în care trăim, realități care pe cei mai mulți oameni îi fac să privească în altă parte. Este profesionistul cu studii de specialitate care muncește pe un salariu de 1.000 de RON, în condițiile în care de multe ori beneficiarii asistenței sociale nu țin cont de faptul că este week-end sau perioadă de concedii. Noi trebuie să fim mereu la datorie pentru că de multe ori viața lui depinde de munca noastră”.
Reprezentanții Colegiului Național al Asistenților Sociali din România au arătat că în mediul rural este nevoie de cel puțin 11.000 de persoane care să asigure asistență persoanelor cu dizabilități, femeilor abuzate, copiilor sau minorităților etnice. ”Din păcate, pe lângă salariile mici, cadrul legislativ actual nu protejează practicienii din domeniu. De aceea se ajunge în numeroase situații ca posturile vacante din mediul rural să fie ocupate de persoane apropiate celor din primării. Pentru a schimba această stare fapt, seria de evenimente pe care le organizăm este dublată de un dialog constant cu membrii înscriși în Colegiu pe de o parte, și cu factorii decidenți din mediul politic pe alta. Ne-am propus să obținem clarificarea și îmbunătățirea cadrului legal atât în folosul beneficiarilor, cât și al asistenților sociali”, a explicat Cristian Roșu, secretarul executiv al CNASR.
Resursele financiare necesare există deja în bugetul autorităților centrale și locale, precum și cadrul legislativ general, au arătat participanții la masa rotundă. Toate studiile și rapoartele internaționale arată clar că s-a ajuns într-un punct mai critic decât oricând, atât din punctul de vedere al numărului celor care au nevoie de asistență socială în România, cât și din al celor care fac o meserie din a-i ajuta pe cei în nevoie! ”Tot ce trebuie să facem este să conștientizăm că lucrurile se pot schimba în bine dacă se vrea acest lucru la nivelul decidenților”, a spus Doru Buzducea în încheierea întâlnirii cu reprezentanții societății civile.
”Manifestul asistentului social” lansat la prima dezbatere publică din luna iulie cuprinde în 7 puncte cele mai importante modificări ce pot fi aduse statutului practicianului din domeniu:
Informații suplimentare: Romelia Blejan, cnasr@cnasr.ro, 0755 038 185