FONSS este unul dintre inițiatorii acestui demers: Senatul a votat  în 17 februarie 2021 demiterea preşedintelui Consiliului de monitorizare privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Acest vot este aşteptat de trei ani de zile de organizațiile neguvernamentale care militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, având în vedere că activitatea Consiliului nu doar că nu a protejat drepturile acestor persoane, dar a şi contribuit la perpetuarea abuzurilor.

Rapoartele acestui organism de monitorizare nu au evidenţiat neregulile, abuzurile sau problemele din centrele pentru persoane cu dizabilități vizitate. Nu am aflat din aceste rapoarte cauzele deceselor din centre și nu au fost făcute sesizări către organele de anchetă sau pentru solicitarea vreunei autopsii, ori pentru atacarea ordonanţelor parchetelor de clasare sau netrimitere în judecată.

Societatea civilă care evident trebuie să aibă un rol de monitorizare şi de prezentare a unui raport alternativ, a fost exclusă de la vizitele de monitorizare care, de multe ori, s-au făcut prin telefon sau prin completarea unor chestionare.

Toate aceste derapaje au fost posibile din cauza unei conduceri a Consiliului, lipsită de experienţă în domeniul monitorizării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a dezinteresului pentru domeniu şi, posibil a intervenţiei politicului în activitatea acestuia. De multe ori personaje numite politic trebuiau să monitorizeze activitatea unor instituţii cu conducere agreată politic.

Reamintim că înființarea Consiliului de monitorizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități a fost posibilă tocmai ca urmare a demersurilor societății civile.

După ce aproape 17 ani, ONG-urile au arătat abuzurile la care sunt supuse persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, lipsa eficienţei instituţiilor statului în facilitarea accesului la justiţie, faptul că anual mor în condiţii suspecte peste 1000 de persoane în centrele rezidenţiale, organizaţiile au strâns peste 13.000 de semnături şi au convins parlamentari de toate culorile politice să susţină adoptarea Legii nr. 8 în 2016.

Vrem să ne asigurăm că legea va fi respectată și ne oferim tot sprijinul și toată expertiza în acest sens.

Subliniem că independența politică şi instituţională este un element cheie pentru funcționarea Consiliului.

Pentru aceasta, Senatul trebuie să asigure reguli de finanțare predictibile și transparente, autonomia Consiliului, și o structură de putere care să nu permită reprezentanților guvernului cu drept de vot să influențeze alegerea sau deciziile conducerii acestuia. 

Consiliul funcționează din martie 2017, dar primele vizite în centre le-a făcut în 2018. În 2019 a avut un buget de 4,5 milioane de lei. În tot acest timp, președintele Consiliului a fost domnul Florinel Butnaru, de profesie inginer auto. El a fost propus și instalat în funcție de fosta coaliție PSD-ALDE.

Având în vedere lipsa de performanţă şi de colaborare cu societate civilă, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, în noiembrie 2020 a dat aviz negativ asupra raportului de activitate al Consiliului pe anul 2019, şi a propus revocarea din funcţie a preşedintelui. Din păcate, a făcut această constatare la 11 luni de la data depunerii raportului. Din momentul propunerii revocării şi până la data votului au mai trecut încă 4 luni. Nu înţelegem cui a servit tergiversarea cu 15 luni de zile a îndepărtării conducerii Consiliului, în acest timp fiind alocate fonduri pentru salarizarea conducerii neperformante, iar abuzurile asupra persoanelor cu dizabilităţi continuând şi ele.

Alături de eforturile realizate până în prezent de societatea civilă cu scopul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, am trimis Preşedintei Senatului, doamnei Anca Dragu,  o scrisoare în care ne exprimăm încrederea că lucrurile vor merge, de-acum, în sensul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, iar noi ne oferim toată expertiza în acest sens.