Dovada că ONG mai mult aduc, decât primesc din comunitate

FONSS prezentată la Suceava
10-februarie-2015
Caravana consilierilor – Danga Marius, Matasaru Daniel, Ostaficiuc Marius si Sandu Vasile
20-martie-2015

Dovada că ONG mai mult aduc, decât primesc din comunitate

Vă aducem la cunoştinţă faptul că Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, înfiinţată la Iaşi în 2014, a finalizat cercetarea regională -„Capacitatea ONG din regiunea NE în furnizarea servicii sociale versus disponibilitatea de contractare a autorităţilor locale şi judeţene”, prin care aduce, în premieră, în spaţiul public infomaţii despre contribuţia reală a ONG-urilor respondente, în comunitate.
Cele 33 de organizații neguvernamentale incluse în cercetare sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale în Regiunea Nord-Est, sunt organizaţii cu vechime, 81,8% având peste 10 ani de experienţă în domeniul social. Au participat şi primării din oraşele reşedinţă de judeţ, Consiliile Judeţene, Prefecturile şi instituţiile publice locale şi judeţene cu activitate relevantă pentru domeniul serviciilor sociale.

„În săptămâna care a trecut, am făcut cunoscută apariţia acestei cercetări primului ministru şi miniştrilor din Guvern, politicienilor din Comisiile de muncă şi protecţie socială din cele două Camere, parlamentarilor din regiunea Moldovei, consilierilor judeţeni şi locali din Iaşi. Dorim ca prin publicarea acestei cercetări să schimbăm percepţia asupra rolului ONG–urilor în comunitate, să demonstrăm potenţialul ONG cu activitate socială şi să repunem pe agenda publică ideea contractării şi finanţării serviciilor sociale private”-a precizat dna Angela Achiţei, preşedinte FONSS.

Iată şi câteva dintre cele constatate în cadrul cercetării:

Rezultatele cercetării schimbă perspectiva asupra rolului ONG-urilor în comunitate, care devin din primitor/prestator-investitor, deoarece am constatat că, prin faptul că doar cele 33 organizaţii respondente, erau în anul 2013, angajatori ai 703 persoane, dintre care 554 cu normă întreagă, acestea au contribuit la bugetul de stat, în anul de referinţă, cu suma de 9.148.446 lei (2.055.830 euro), reprezentând taxe salariale ale angajaților și angajatorilor, iar bugetul total gestionat de ONG participante la cercetare, aferent anului 2013 a fost de 27.447.477,83 lei (6.187.299,16 euro).

Majoritatea eforturilor ONG-urilor respondente s-au concentrat către diminuarea impactului unor probleme de maximă importanţă pentru comunitate: sărăcie (72,7%), izolare socială (45,5%), alte situații de dificultate în familie (45,5%), dependență datorată dizabilității (39,4%).
ONG-urile sunt suport şi canal de relaţie cu un important număr de oameni – cercetarea relevând că pe parcusul anului 2013, cele 33 de organizații au avut un număr de 15.900 beneficiari constanți și 2.166 de persoane vulnerabile au primit servicii sociale cu caracter ocazional, în cadrul activităților desfășurate fiind implicaţi 889 de voluntari.

Cu toate acestea, nivelul de finanţare din fonduri publice a serviciilor sociale prestate de ONG-uri este extrem de scăzut-doar 4,43% din finanţarea celor 33 de ONG a fost din fondurile publice locale şi judeţene (CL-CJ), şi doar 48,5% dintre organizații au beneficiat în 2013, de fonduri publice (reprezentând subvenții de la Ministerul Muncii, finanțare prin Legea 350/2005), raportul detaliind toate aceste aspecte.

Fondurile alocate proiectelor ONG-urilor în 2013 de către CL-uri din orașele reședință de județ și CJ-urile din Regiunea Nord Est, au fost în valoare totală de 4.345.866 lei, din care doar 22% (1.218.517 lei) a reprezentat finanțarea pentru servicii sociale acordată exclusiv în baza Legii 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

În anul 2013, doar 54,5% dintre ONG-urile respondente au aplicat pentru obținerea de fonduri de la bugetul local/județean, iar 22,2% dintre aplicanţi consideră că acest tip de competiție este uneori incorect, iar 16,6% apreciază că niciodată competiția nu este corectă.

Principalele motive invocate de organizații cu privire la reținerea manifestată în obținerea de fonduri de la bugetul local (consilii locale, consilii județene) sunt: „Bugete absolut insuficiente pentru un număr apreciabil de ONG-uri”; „Condiții de finanțare nepotrivite, ghid de finanțare inadecvat, exces de birocrație, imposibilitatea cheltuirii banilor în acord cu nevoile beneficiarilor”; „Criterii de aplicare neclare sau neîncadrarea în criteriile de selectare”; „Fonduri foarte mici, contribuția proprie mare”; „Lipsă proceduri”; „Nu au avut programe de finanțare pentru ONG-uri în 2014”; „Nu avem speranțe de a primi un răspuns afirmativ”; „Nu există o informare cu privire la proiectele ce pot fi sprijinite de CJ”.

Serviciile sociale furnizate sunt complexe, presupun intervenţie realizată cu specialişti şi reprezintă singura soluţie viabilă pentru soluţionarea pe termen lung a problemelor sociale – pentru 18.066 beneficiari de servicii sociale, a fost cheltuit un buget de 27.447.477,83 lei, din care, 74,06% reprezintă cheltuieli pentru resurse umane. FONSS consideră aceste cheltuieli ca o investiţie rentabilă pe termen mediu şi lung.
Aparent există un cadru de finanţare/contractarea serviciilor sociale amplu – subvenționare, finanțare, contractare, concesionare, parteneriat- dar, în fapt, pentru unele dintre aceste legi, nu există norme metodologice de aplicare, contractarea este prezentată, în textul legii, ca o posibilitate, neavând un caracter obligatoriu (se utilizează sintagma ”poate”), iar pentru unele legi, nu sunt prevăzute sancțiuni pentru neaplicare. O politică de finanţare/contractare a serviciilor sociale bazată pe standarde corect realizate, ar duce la îmbunătăţirea vieţii
persoanelor asistate social şi respectarea angajamentelor şi convenţiilor internaţionale semnate de România.

Astfel, organizațiile participante la cercetare recomandă ca priorități de finanțare din fonduri publice locale şi judeţene pentru următorii 3 ani (2015-2017): servicii de recuperare și reabilitare (45,5%), îngrijire la domiciliu (33,3%), educație specială (27,3%), consiliere (27,3%), orientare profesională (27,3%), identificare și evaluare (27,3%), sprijin de urgență (27,3%).

Suplimentar faţă de fondurile provenind de la bugetele locale, pentru programele destinate persoanelor cu dizabilităţi, ar putea fi utilizată şi o altă resursă identificată de ONG-uri- taxa colectată la bugetul de stat de la angajatorii care nu au 4% salariați persoane cu dizabilități- care în 2013 (conform datelor solicitate de la ANAF) a reprezentat aproximativ 36.000.000 euro.
Precizăm că cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului ”Vocea ONG pentru comunitate!”, implementat de către Fundația “Alături de Voi” România în parteneriat cu Asociația Alternative Sociale, Asociația Salvați Copiii Iași, Centrul de Dezvoltare Socială, Centrul Diecezan Caritas, Fundația COTE, Fundația Iosif, Fundația Serviciilor Sociale Bethany, Fundația Star of Hope România și Fundația World Vision România, şi este postată aici.
Proiectul ”VOCEA ONG pentru comunitate!” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Contact: email: office@fonss.ro, sau tel. 0740.513864, persoana de contact Mihaela Munteanu.